Portret al lui Alexandru Odobescu realizat de Adelaide Weiss
Secolul al XIX-Lea a fost cel în care învățământul organizat pe baze științifice a scos din bezna neștiinței mulțimi de copii care apoi au pornit să schimbe lumea prin dezvoltarea industriei și a sistemului medical. Louis Pasteur a revoluționat omenirea prin descoperirea vaccinurilor care au dezvoltat comunitățile, cele care au avut parte de mai multă carne de la animalele salvate de bacilul antraxului și nici nu mai erau afectate de toți germenii. Procesul de pasteurizare a modificat pentru totdeauna alimentația popoarelor.
Chiar dacă populația din spațiul românesc era căzută în conservatorismul religios cu influențe otomane, procesul de modernizare a ajuns și la nord de Dunăre și a apărut o elită formată după model francez, Parisul fiind lumina Europei. Alexandru Odobescu a avut ocazia să vadă lumea modernă din Occident și a încercat să contribuie la evoluția culturală și științifică a neamului românesc. Pasionat de studiul Istoriei, intelectualul a descoperit nuvelele scrise de Costache Negruzzi și a considerat că descoperirea trecutului prin opere literare este o soluție de educare a popoarelor. Cronicile bătrâne, acoperite de colbul trecutului, au fost cercetate și au fost descoperite evenimente demne să fie popularizate prin pana scriitorului de geniu. A fost publicată în 1857 opera Mihnea Vodă cel Rău și apoi a redactat Doamna Chiajna, bijuterie literară în care sunt surprinse transformările suferite de o femeie ce dorește cu orice preț păstrarea puterii pentru băiatul lui Mircea Ciobanul.
Opera revoluționară a omului de litere a fost Istoria arheologiei, un prim manual din domeniul studierii artefactelor ce reprezentau trecutul poporului român, dar pe care contemporanii le topeau pentru o bijuterie sau le vindeau străinilor pe nimic. A fost un pas uriaș în dezvoltarea unei noi științe și astfel trecutul îndepărtat a început să prindă contur, autoritățile ajutând să fie formate colecțiile muzeale din marile orașe ale țării.
Primul Război Mondial a rărit rândurile cadrelor didactice și a fost deschisă în Piteștiului anului 1919 o școală normală de învățători. Conform tradiției, trebuia să aibă un patron spiritual și propunerea corpului profesoral s-a oprit la Alexandru Odobescu, cel care a publicat manuale școlare și a fost director de școală normală. Regele Ferdinand a hotărât prin Înaltul Decret Regal nr. 4.045 din 6 octombrie 1920 ca instituția argeșeană de învățământ să poarte numele marelui scriitor și patronul spiritual să fie sărbătorit în fiecare an în ziua de 13 februarie.
Colegiul Național Alexandru Odobescu este de ani buni un centru de cercetare istorică prin participarea cadrelor didactice și a elevilor care sunt pasionați de evenimentele din trecut. A început impresionantul proiect cu revista Limes Transalutanus, cea care oferă un generos spațiu pentru publicarea articolelor științifice sau de popularizare. Cum publicația este periodică, se simțea nevoia înființării unui cotidian și a apărut la inițiativa studentului Mihai-Claudiu Sima și a profesorului Ionel-Claudiu Dumitrescu Ziarul de Istorie. Au fost analizate teme de Istorie militară, istoria armamentului, Marea Criză Economică, Planul Valev, România după 1965 sau România Mare. Au fost publicate și articole de Istorie locală după cercetarea dosarelor din arhive. Studiile interdisciplinare au demontat mituri realizate de aparatul de propagandă al centrelor de putere și munca de cercetare trebuie continuată.
Revista Cuvântul, știință și poveste este cea mai nouă realizare a elevilor și a profesorilor din liceu, sufletul periodicului lunar fiind doamna Marinela Roxana Roșescu. Este sprijinită în munca de redactare de profesorii Sorinela Olteanu, Sorin Iagăru-Dina și Daniel Vorovenci.
Colegiul Național Alexandru Odobescu este o cetate a științei și în fiecare zi se fac progrese în toate domeniile de cercetare. Fiecare generație de elevi este șlefuită de către profesori dedicați, dar oare societatea ce le oferă?