Omul în vârstă a ajuns prim-ministru într-o situație de criză militară și a vrut cu orice preț să se afirme. Simțea presiunea timpului și trebuia să rămână cumva în paginile cărților de Istorie contemporană. Imaginea trebuia să fie pozitivă în mod absolut.
Datele publicate de către istoricii ruși demonstrează că liderul de la Londra a trădat poporul din care provenea și a procedat la trimiterea de prea mult armament către Iosif Stalin. Se poate spune că acesta era un aliat prețios împotriva nazismului și s-a făcut totul pentru sprijinirea centrului de putere de la Kremlin.
Royal Navy a făcut un efort deosebit și a trimis nave prețioase să escorteze convoaiele de nave prin apele înghețate spre porturile sovietice. A fost pierdută o întreagă flotă cu încărcături de importanță strategică, dar au trecut 3.332 de tancuri Valentine, ceea ce ar fi însemnat 16 divizii complete.
Comandamentul sovietic a fost generos cu regimentele diviziei şi au fost puse la dispoziţie 14 tancuri şi 15 autoblindate. Puteau să acţioneze cu mitraliere şi să efectueze manevre rapide.
A fost un efort economic și militar deosebit pentru Londra, cea care era obligată să formeze convoaie mari și să le protejeze cu vapoare de luptă ce consumau cantități uriașe de combustibil. Un distrugător pare o navă suplă și mică, dar un plin putea să echivaleze cu 400 t de carburant. Energiile Londrei erau epuizate pentru aliatul care mai târziu va pune legiuni de istorici să scrie că imperialiștii n-au ajutat lagărul sovietic. Marea Britanie a făcut un efort logistic în numele unei alianțe împotriva inamicului comun și a ajuns să fie dependentă de SUA pentru a putea să supraviețuiască în perioada postbelică.
Sursă imagine: International Churchill Society