Anul 1964 a rămas în istoriografie prin zisa luptă înverșunată împotriva ideilor din Planul Valev, cel prin care Moscova ar fi dorit distrugerea industriei României populare și transformarea acesteia în grânar al lagărului socialist. Cum conducerea Rusiei a avut în timp tot felul de idei năstrușnice, povestea a început să fie crezută și s-a răspândit în mediul virtual după 1989 și manualele au început să fie pline de variante ale unor autori respectați. Generații de elevi au învățat tezele scrise pentru că altfel luau notă mică la examene.
Politrucii regimului Dej n-au avut curaj să falsifice textul autorului sovietic și l-au publicat în traducere după considerațiile lui Costin Murgescu. Istoricii de după 1989 nici măcar n-au vrut să meargă la textul original și au preferat să comenteze pe lângă subiect în termeni cât mai duri. În realitate, chiar pe pagina a doua a articolului cadrul universitar Valev a scris negru pe alb că România trebuie să se industrializeze în continuare și a analizat totul prin prisma colaborării între România, Bulgaria și Uniunea Sovietică. Ideea forte era că economia regiunii trebuie să profite din plin de Dunăre, fluviul urmând să fie aorta sistemului economic.
Emil Valev n-a scris ceva împotriva industrializării raioanelor din România aflate la sud de Carpați, ci a spus foarte clar că trebuie să fie dezvoltată industria constructoare de mașini în jurul combinatului metalurgic de la Galați, cel care urma să livreze în sistemul economic socialist câte patru milioane de tone de oțel anual. Politrucii epocii n-au îndrăznit să falsifice textul sovietic, dar au comentat pe lângă și, în cazul în care Moscova s-ar fi enervat, s-ar fi dat vina pe Costin Murgescu.
Textul este deosebit de clar, dar istoricii contemporani nici măcar în anul 2025 nu vor să recunoască adevărul și Emil Borisovici Valev a rămas în continuare printre cei mai mari dușmani ai neamului românesc. Minciunile politrucilor comuniști au prins și specialiștii n-au putut să înțeleagă că liderii epocii nu puteau să iubească poporul român, ci făceau anumite jocuri pentru a se menține la putere și Gheorghe Gheorghiu-Dej a încetat orice acțiune împotriva zisului plan după ce centrul de conducere de la Kremlin a fost cucerit de către Leonid Ilici Brejnev.
Sursă imagine: Historia