Ziarul de Istorie

Nr. 897

Stalin și pregătirile navale din 1939

Ionel-Claudiu Dumitrescu 32 de vizualizări

crucișătoare sovietice în construcție

Ziua de 1 septembrie 1939 a rămas ca dată a declarării unui război care s-a transforma în operațiune militară specială pe măsură ce timpul trecea. Armata germană a obținut succese uimitoare, renumitul Blitzkrieg, și astfel Stalin a fost paralizat de frică, n-a trecut Uniunea Sovietică pe picior de război și de aici a rezultat catastrofa din iunie 1941. Istoricii îl arată pe liderul de la Kremlin drept principalul vinovat pentru ruperea de realitate în numele prieteniei cu Hitler.

A curs mult cerneală pentru a demonstra că Stalin n-a mobilizat economia, trupele din vest erau insuficiente și aveau armament perimat. A fost vinovat și de dezastrul diviziilor din regiunile de frontieră. Realitatea a fost că Stalin s-a pregătit în mod excepțional de război la o scară fără precedent pentru o țară ce nu avea resurse de oferit pentru întreaga populație. Liderul de la Kremlin a fost de acord cu lansarea crucișătorului Frunze în ziua de 29 august 1939. Era cam puțin pentru Moscova și pe 31 august 1939 au fost începute lucrările de asamblare la crucișătoarele Kuibîșev și Cikalov.

Nu începuse Al Doilea Război Mondial și Uniunea Sovietică lansa trei crucișătoare în interval de trei zile. Iosif Stalin Două dintre acestea au fost lansate în uriașul șantier naval ce era orașul Nikolaev din Ucraina. Adolf Hitler a fost considerat vinovat de cursa înarmărilor, dar la capitolul crucișătoarelor ușoare erau numai șase nave pregătite de luptă, dar numai una a fost construită în nazista eră. Expansiunea flotei sovietice era fără precedent în vederea cuceririi întregii planete și Stalin avea nevoie de vapoare noi și de mari dimensiuni.

Soarta lumii nu era decisă la Berlin, ci jocurile erau făcute în umbra bolților de la Kremlin. Iosif Stalin semna tratate de prietenie cu Germania, dar șantierele navale gemeau de comenzi ale statului comunist și vapoarele militare erau cetăți plutitoare ce trebuiau să fie utilizate în acțiuni ofensive. Stalin era de acord cu înțelegeri strategice cu Hitler, dar imediat au fost puse în șantiere trei crucișătoare definite de specialiști drept ușoare. Urmau să fie utilizate împotriva lumii capitaliste și soarta popoarelor fusese trasată: intrarea pe vecie în lagărul comunist.

Uniunea Sovietică a fost un templu dedicat războiului și industria a fost dezvoltată numai pentru dotarea forțelor armate ce urmau să cucerească Europa în totalitate și apoi bazele noi deschideau drumul spre coloniile din Africa.

Sursă imagine: Wikimedia Commons

Nr. 264 48 de vizualizări

Rusia și intrarea în război a României în august 1916

Armata română în august 1916 era o forță militară ce putea să facă neplăceri oricărui bloc implicat în conflagrație datorită poziției strategice ce putea afecta Austro-Ungaria sau Bulgaria. Nu era de neglijat nici potențialul ofensiv din moment ce deja...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 30 Iulie 2023

Nr. 538 47 de vizualizări

Moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și fericirea locuitorilor din România

Conducătorul României populare a fost cel care a făcut jocurile în țară în perioada 1944-1965 și a reușit să acapareze puterea în partid și în stat până când un cancer pulmonar l-a răpus. Urmașii la putere au făcut tot ce le-a stat în putere să-i ștearg...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 19 Martie 2024

Nr. 373 46 de vizualizări

Mortalitatea în România Populară a anului 1957

În anul 1957, Partidul Comunist Român, denumit pentru înșelarea maselor Partidul Muncitoresc Român, era singurul care conducea țara, după abdicarea Regelui Mihai din 1947, conducătorul României fiind Gheorghe Gheorghiu-Dej, un electrician convins că ide...

Beliță Anamaria Adriana 14 Noiembrie 2023