Ziarul de Istorie

Nr. 1403

Comerțul exterior și refacerea României Mari în anul 1919

Ionel-Claudiu Dumitrescu 47 de vizualizări

adunarea națională de la alba-iulia

Statul din Carpați a apărut în urma contextului favorabil de la sfârșitul anului 1918 și locuitorii români din teritoriile aparținând fostelor imperii austriac și țarist și-au exprimat dorința de unire cu țara. Problema uriașă pusă noilor autorități a fost cea de refacere a teritoriilor afectate de lupte sau de forțele de invazie, cele care au profitat de ocupație pentru a lua tot metalul găsit.

România era un stat deficitar în ceea ce privește fierul și s-a mers pe o civilizație a lemnului, material ușor de găsit și de prelucrat în majoritatea ținuturilor. A trebuit să fie înlocuite lipsurile prin importuri din statele industrializate și au sosit în 1919 25.998 t de fier și alte metale. Statistica pe acest an a vămilor era imprecisă, dar a fost bine că a existat.

Procesul de industrializare, cel ce fusese început timid după 1859, a fost accelerat și au sosit 9.360 t de aparate, mașini și utilaje. Era un prim pas pentru refacerea fabricilor care fuseseră afectate de uzura specifică folosirii intensive în vreme de război. În plus, era nevoie să fie extinse capacitățile de producție din vechile fabrici sau să fie înființate altele noi deoarece piața internă era extinsă. Autoritățile vor constata în 1930 la recensământ că a fost o adevărată efervescență la capitolul deschiderii de firme în perioada interbelică.

Viteza carelor trase de boi sau de cai nu mai era dorită de oamenii de afaceri și de cei pasionați de capacitățile motoarelor. Au început să fie realizate importuri de autovehicule și statistica timpului prezintă numai datele în tone. Au fost importate 1.363 t de mașini necesare transportului de persoane cu posibilități financiare sau pentru deplasarea de mărfuri în interiorul orașelor. Combustibilul limita răspândirea mijloacelor motorizate în București și regiunea Prahova. Trenurile permiteau deplasarea de carburant lichid spre centrele urbane unde existau proprietari de autovehicule și fabrici cu motoare. Sistemul de distribuție nu era răspândit universal și mai erau multe de făcut în spațiul românesc pentru a se trece la noile sisteme de locomoție.

Industrializarea din anul 1919 a mers greu din cauza problemelor interne, a războiului cu Ungaria și a stării drumurilor și a căilor ferate. Exista însă dorința de îmbogățire și investițiile au început să curgă. Mai erau multe de făcut pentru a șterge amintirea unui război mondial ce se manifestase deosebit de brutal în spațiul românesc.

Sursă imagine: Wikimedia Commons

Nr. 1456 65 de vizualizări

România Mare și globalizarea comerțului

Se spune prin cărțile de istorie contemporană că România a fost un stat agrar și care ar fi putut ajunge cel mult la nivel de agrar-industrial în perioada interbelică. Totuși, nivelul dezvoltării industriale era scăzut din cauza puterii reduse a capital...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 19 Februarie 2026

Nr. 1507 67 de vizualizări

Furtul în comunista eră sau un adevărat sport

Oamenii din România contemporană sunt foarte nemulțumiți de clasa politică și cei ce sunt la putere sunt definiți în bloc drept hoți. Nici cei ce formează forțele de opoziție nu sunt mai bine văzuți. N-a fost decât un pas ca să apară ideea că înainte de...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 8 Aprilie 2026

Nr. 126 48 de vizualizări

Ce ȋnseamnǎ comunismul pentru romȃni?

Mulți romȃni sunt nostalgic dupǎ Epoca de Aur a lui Nicolae Ceaușescu și aceastǎ idée simplǎ nu poate sǎ fie scoasǎ din capul maselor. Cǎderea ȋn trecut rǎmȃne cel mai greu blestem pentru un popor, dar este pe gustul forțelor conservatoare ce se pot men...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 9 Aprilie 2023