Era o epocă în care bântuia Gripa economică americană și istoricii au scris negru pe alb că nu mergea ceva bine în lume. Fenomenul a fost analizat pe larg și de specialiști în economie.
Datele statistice din România vremii indica însă o creștere a interesului pentru achiziții de mărfuri realizate de firmele fostului inamic, mai accesibile la preț decât cele furnizate de statele din Antanta. Patronii români au cumpărat 8.290 de tone de motoare, aparate și mașini cu destinație economică și astfel s-a putut realiza o modernizare în diferite fabrici sau în agricultură. Înmulțirea mijloacelor motorizate în uzine a dus la o creștere a cantității de bunuri realizate local și astfel se reducea importul ce implica sume mari de valută. Dezvoltarea transporturilor era esențială pentru orice economie și au fost cumpărate 6.409 t de mijloace mecanice de calitate germană.
Cele mai căutate erau însă produsele realizate din fier, patronii români dorind mereu ceva durabil în locul produselor locale ce încă aveau prea mult lemn. Au fost aduse 69.922 t de metal și se poate scrie că astfel fața României a fost schimbată prin livrările germane. Economia a mai primit alte 2.324 t de diferite metale și nemetale și piața internă era în plină expansiune.
Afacerile în România mergeau destul de bine pentru zisă epocă de recesiune și au sosit 44 de tone de bijuterii necesare persoanelor dornice să se afirme social. Luxul a fost o obsesie socială și doamnele din categoriile sociale cu potențial financiar doreau să-și etaleze cu orice preț condiția materială.
Numai aceste câteva date demonstrează că afacerile mergeau la nivel continental, dar existau încă multe bariere etnice, religioase sau politice de învins. Germania rămânea un client interesant prin calitatea bunurilor livrate și prin cererea ridicată de materii prime.
Surse imagini: Wikimedia Commonss
