Adevărul în politică a fost greu de spus și nu avea valoare în raport cu minciuna și manipularea realizată de politruci de tot felul. Comuniștii trăiau în propria lume și au ajuns la concluzia că sunt singurii deținători ai căii de evoluție spre un viitor luminos și au luat tot felul de măsuri pentru a controla creierul mulțimilor. Uneori, în anumite consfătuiri secrete, cei ce terorizau neamul românesc în numele unor principii străine spuneau adevărul.
Așa s-a întâmplat în timpul guvernării staliniste din România. A avut loc o ședință a Biroului Politic al C. C. al P.M.R. la 5 decembrie 1960 și s-a redactat o stenogramă care a rămas păstrată în arhive până când a fost publicată de cercetătorul Dan Cătănuș în anul 2004. A fost condusă de către Gheorghe Gheorghiu-Dej și s-au dezbătut probleme legate de mișcarea comunistă la nivel planetar. S-a ajuns să se amintească și de situația muncitorilor din America și s-a ajuns la concluzia că nu trebuie socialism dacă se analizează prin prisma salariului. În plus, șomerii americani trăiau mai bine ca un muncitor român .
Gheorghe Gheorghiu-Dej a recunoscut inutilitatea sistemului roșu, dar a continuat să mențină un regim criminal până la decesul survenit în martie 1965. Din păcate pentru omenire, liderii comuniști au continuat să facă totul pentru a menține centrele de putere în care traiul era bun și plăcut.
Partidul totalitar era format din conspiratori împotriva popoarelor și se susțineau unii pe alții în vederea menținerii la putere cu orice preț. Au reușit performanța până la preluarea conducerii de către o altă grupare din organizație, dornică de mai multa avere. Soarta celor de jos le era complet străină și neamul românesc a fost jefuit de exploatatorii umili cândva. Neamul românesc a cunoscut după 1989 alte personaje care s-au reinventat pentru a putea să profite de traiul bun fără să facă vreo faptă utilă comunităților și țării.
Revenind la stenograma din 1960, publicată de istoricul Dan Cătănuș împreună cu cota din arhive, este evident că liderii partidului comunist erau conștienți că sistemul capitalist american era pe gustul muncitorilor și al șomerilor, termen ce nu exista în vocabularul grupării de extrema stângă, dar au continuat să aplice teroarea politică și să lase oamenii de valoare să piară de foame în temnițe și lagăre de concentrare și exterminare. Chiar dacă este apreciat pentru eliberarea deținuților politici ce erau epuizați până aproape de moarte, Gheorghe Gheorghiu-Dej rămâne un torționar al neamului românesc și opera i-a fost continuată de către Nicolae Ceaușescu, cel care a dat ordin să fie împușcați toți cei ce încercau să fugă peste graniță în Iugoslavia. Nu trebuia să scape cineva din marele lagăr care era România socialistă. S-a preferat soluția violentă decât să fie plătiți mai bine oamenii muncii de la orașe și sate.
Comunismul a însemnat numai teroare și nenorocire, bunurile date populației fiind doar cât să asigure supraviețuirea până la revoluția mondială.
Din păcate, masele respectă legile lui Gustave Le Bon, nu citesc și încep să gândească pe baza unor idei puține, ferme și greșite. S-a ajuns la teza că au fost conducători buni în comunista eră și că au dat ceva poporului. Ce uimit ar fi fost Dej să vadă această spălare de creier la nivel colectiv și fără să fie nevoie de teroare!
Sursă imagine: Fototeca online a comunismului românesc, 31(18)/1950