Orice text despre perioada interbelică trebuie să conțină referiri despre recesiune, cea care a început prin prăbușirea afacerilor la bursa din New York în octombrie 1929, dar primele semne au fost încă din 1928. Răul s-a generalizat până când a ajuns război mondial. Fenomenul a fost descris pe larg de către jurnaliști, istorici și economiști, cei care au găsit imaginile și datele necesare justificării tezelor susținute cu tărie intelectuală. S-au găsit și politicieni salvatori, eroi ai epocii interbelice, care au făcut totul pentru a denunța viciile sistemului capitalist. Este interesant că oamenii fac avere și acumulează bunuri în lumea capitalistă, dar mereu sunt nemulțumiți de ceea ce se produce. Economiștii epocii, bolnavi de eficiență, au ajuns să privească plini de admirație realizările regimurilor totalitare. Mussolini, Stalin și Hitler nu păreau odioși celor ce apreciau ritmurile de creștere. Economia planificată părea să fie viitorul mediului productiv.
Orașul New York mai avea o față de care autorii nici nu vor să audă. Se ridica din prima parte a anului 1929 o construcție ce urma să fie cea mai înaltă din lume și un simbol al capitalismului triumfător. A ajuns la acoperiș fix în octombrie 1929 și a fost gata în mai 1930. Obiectivul propus a fost atins prin înălțimea de 282 m, fără spira antenei, și nu s-a făcut economie de materiale pentru a rămâne în istorie. Acoperișul a fost confecționat din oțel inoxidabil ce urma să strălucească și să înfrunte timpul precum Marea Piramidă. Imobilul se numea Chrysler Building și a rămas un simbol al afacerilor, chiar dacă a pierdut titlul suprem chiar în anul următor.
Concurența în orașul afacerilor era una fără milă și îndurare și foarte aproape muncitorii ridicau o clădire și mai impresionantă și care a ajuns în mai 1931 la înălțimea de 381 m, ceea ce a însemnat pentru decenii copleșirea rivalilor. A rămas în paginile cărților sub denumirea de Empire State Building și este un simbol al SUA prin istorie, arhitectură și dimensiuni.
Un zgârie-nori pare la o primă vedere și de la distanță o clădire zveltă și, implicit, cu un consum redus de materiale. Numai masa Empire State Building este calculată la 331.000 t și implică oțel, aluminiu, cărămidă, sticlă etc. Cum deplasarea nu se putea face pe scări, au fost comandate 64 de lifturi puse în mișcare de motoare puternice. Pompe puternice livrează apa până la ultimul etaj utilizat. Un gigant vertical implică niște costuri impresionante, dar profiturile sunt pe măsură.
Cele două turnuri cu structură metalică au apărut în filme, sunt descrise pe larg în cărțile de specialitate, dar nu au loc pe prima pagină a publicațiilor despre Marea Criză Economică. Trebuie obligatoriu să fie vorba despre lipsuri și nenorociri. Oare de ce trebuie să se repete ideile lansate de anumite persoane din perioada interbelică? Poate n-au avut cele mai bune interpretări sau aveau anumite interese să descrie numai aspecte negative.
Un istoric conservator, absolut ancorat în trecut, va scrie că două exemple locale foarte scumpe nu sunt suficiente pentru a șterge din istoriografie munții de publicații de după octombrie 1929. Tot în orașul despre care se spune că nu doarme niciodată a fost începută tot în 1929 clădirea ce se numește 40 Wall Street. Dacă muncitorii au început asamblarea în mai, deja în 13 noiembrie era cea mai înaltă clădire din lume și a fost finisată în mai anul următor. A fost depășită de Chrysler Building în ceea ce privește recordul de înălțime și dimensiunile i-au fost limitate și de terenul disponibil în centrul financiar al orașului. Ridicată în stil Neogotic, impresiona mai mult ca operă de arhitectură decât rivalele din simplificatul Art Deco. Totuși, avea 283 m până la vârful antenei.
Autorii de scrieri despre Marea Criză Economică au scris clar că funcționarea fabricilor a fost afectată grav și activitatea din construcții a fost practic oprită. Giganții din New York demonstrează că a fost tocmai o perioadă de avânt în arhitectură și fața orașelor se schimba sub influența betonului armat sau a structurilor din fier ce puteau suporta masa materialelor grele de construcție și forța curenților de aer.
Sursă imagine: Wikimedia Commons