Prăbușirea bursei americane în octombrie 1929 a dus la o recesiune la nivel mondial și se spune să fenomenul a durat până la declanșarea războiului mondial. Descrierea epocii a fost făcută în cele mai întunecate culori și nu mai are rost să fie repetate poveștile.
Autoritățile de la București au dus o politică de încurajare a exporturilor în vederea acumulării de capital și balanța comercială a fost pozitivă în toată perioada 1930-1938. A fost chiar un fel de paradis financiar și o ploaie de bani pe meleagurile românești, dar precipitațiile se acumulau în regiunile implicate în comerțul mondial. Dacă 1929 s-a încheiat cu un pasiv de 668 de milioane de lei, anul următor a adus un excedent de aproape 5,48 miliarde de lei.
Dacă jocul prețurilor era bun, în funcție de recoltele de cereale și de cotarea petrolului pe piața mondială, se puteau atinge încasări uluitoare. S-a ajuns ca la nivelul anului 1936 să fie adunate peste nouă miliarde de lei ai timpului. Benzina costa la pompă între 9 și 12,5 lei litrul. Veniturile aduse erau de peste un miliard de litri, dar la nivel de cantități mari echivala cu și mai mult combustibil lichid. Vârful încasărilor a fost înregistrat în anul 1937 și atunci au fost strânși 11.283.609.000 lei. Țările occidentale înregistrau deficite serioase în relația comercială cu România Mare, dar în 1938 s-a ajuns la aproape 2,765 miliarde de lei pe fondul zvonurilor privind declanșarea unui nou conflict planetar. Au fost aduse produse speciale și acestea costau mult.
Începea să fie o eră de prosperitate la nivel mondial și nu se putea ca un stat mic să acumuleze venituri consistente. Politicienii marilor puteri au făcut eforturi și au reușit să declanșeze un nou război, cel în care au fost distruse multe bunuri realizate în România. Cele care au scăpat din bombardamente au fost jefuite în numele progresului și al despăgubirilor de război.
Sursă imagine: Wikimedia Commons