Tratatele stufoase și manualele de Istorie au tot repetat că la 8 mai 1921 au fost puse bazele primului partid cu adevărat patriotic și PCR a condus clasa muncitoare spre cele mai înalte culmi de dezvoltare și progres. Partidul Comunist Român a luptat pentru eliminării exploatării omului de către om și după 23 august 1944 a făcut eforturi deosebite pentru dezvoltarea economică a țării pe baza ideilor științifice elaborate de către Karl Marx. Mulți români repetă și astăzi cu convingere că înainte era mai bine deoarece statul dădea locuri de muncă și PCR era forța călăuzitoare ce asigura ordinea în țară. Dacă asculți unele persoane în vârstă, pe vremuri era un fel de paradis terestru.
Astfel de interpretări confirmă teza că mulțimile nu gândesc și că repetă la infinit ideile puține ce le sunt sugerate de anumite centre de interese. Mulți autori scriu din diferite motive PCR în loc de PCdR și oamenii au obiceiul să simplifice orice. Apare ideea că a fost înființat la 8 mai 1921 Partidul Comunist Român și a fost o organizație patriotică în care a intrat și tovarășul Nicolae Ceaușescu. În realitate, tocmai acel d din titulatura existentă în epocă are cea mai mare valoare istorică. Denumirea corectă a organizației politice a fost Partidul Comunist din România și cei implicați jurau să fie fideli Internaționalei comuniste cu sediul la Moscova. Se ajungea astfel ca adepții egalitarismului să fie supuși unei organizații străine ce era controlată de către CEKA, temuta poliție leninistă. Cei care se supuneau Kremlinului aveau ca misiune să submineze cu orice preț lumea capitalistă și statul național român. Erau recomandate tulburările sociale, grevele, mitingurile, atentatele și chiar revoltele armate. Nu erau probleme cu finanțarea și chiar cu livrarea de arme. Importante erau misiunile de spionaj și de sabotaj în favoarea Uniunii Sovietice. Se recomanda lupta împotriva României Mari cu orice preț și celulele comuniste au executat astfel de acțiuni, autoritățile statului român fiind mereu în alertă.
Timpul a trecut și membrii de partid s-au schimbat și au devenit patrioți adevărați, mai ales tovarășul Nicolae Ceaușescu. Mulți sunt cei ce plâng după cel împușcat în decembrie 1989 tot de către comuniști în cadrul luptei pentru putere și cu acordul unor cercuri din URSS. Istoricii de după 1990 au vrut cu orice preț să mai găsească ceva pozitiv în acțiunile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și ale lui Nicolae Ceaușescu și chiar au stabilit că a existat o epocă denumită a național-comunismului, cea care începe cam din 1960 și a însemnat o îndepărtare treptată de Moscova. Au scris astfel de idei reputați istorici și creierul unor întregi generații de români a fost otrăvit cu astfel de informații.
Oare partidul înființat pentru slujirea Rusiei sovietice putea să devină cumva iubitor de români? Locuitorii români cred în astfel de teze deoarece Istoria nu este o materie iubită din cauza mulțimii de date și acum se preferă să se răsfoiască informațiile oferite de rețelele sociale. Citirea unei cărți a istoricului Alesandru Duțu vine să confirme că se trece prea ușor peste conținuturile din documente și apoi interpretările superficiale rămân oricum străine maselor în paginile unor cărți de specialitate. Nicolae Ceaușescu a spus întotdeauna că armata este una ideologică, supusă partidului și ofițerilor politici. A semnat în 1965 un plan militar prin care 450.000 de luptători urmau să se concentreze în Bulgaria și apoi să acționeze pentru zdrobirea forțelor militare imperialiste din Grecia. Planul operativ a fost reconfirmat în anul 1967. Românii ar fi trebuit să piară în masă pentru a satisface utopiile conducătorului de la București, cel ce făcea totul ca să fie pe plac stăpânilor de la Moscova. Poporul român trebuia să fie carne de tun în misiunile ce aveau drept scop realizarea revoluției mondiale sau cucerirea întregii planete în numele comunismului. Nu s-a făcut ceva util pentru popor decât în măsura în care acesta trebuia să se înmulțească pentru a da forță de muncă și forță combativă pe calea stabilită de Lenin și Stalin.
Partidul care a făcut totul împotriva poporului român în perioada interbelică a dus aceeași politică pur criminală și după 1944, dar a încercat permanent să camufleze adevăratele intenții și să pară o organizație iubitoare de pace și de fericirea locuitorilor patriei socialiste?
Sursă imagine: Club Economic