Ziarul de Istorie

Nr. 360

România Mare și victoria împotriva rujeolei în mediul urban

Ionel-Claudiu Dumitrescu 34 de vizualizări

copii in spital

Articolul este o versiune extinsă a unui text publicat pe 31 Octombrie 2023 / nr. 353. Articolul precedent poate fi citit aici.

Moartea a părut ceva imposibil de învins și doar prin rugăciuni fierbinți către zei s-a reușit în timp să se mai amâne declanșarea unor epidemii devastatoare. Totuși, gândirea creatoare din domeniul medical a reușit să genereze lungi liste de leacuri scumpe pentru tratarea diferitelor boli, dar remediile erau încă slabe împotriva forței ființelor microscopice ce declanșau asaltul împotriva organismelor umane.

România s-a format târziu ca stat național și abia după 1859 s-a putut organiza un sistem medical modern, răspândirea spitalelor și a medicilor pornind de la capitale către orașe și apoi pe la satele mai apropiate de rețeaua de căi ferate sau de drumurile bune. Țăranii rămâneau de multe ori expuși infecțiilor și nu aveau personal sanitar calificat pentru a da sfaturi utile. Era normal ca rugăciunile să fie încă la mare modă pentru învingerea nenorocirilor. Chiar și bolile zise ale copilăriei puteau să umple cimitirele și rujeola era temută în perioada interbelică. Au fost înregistrate în anul 1932 13.385 de cazuri și au pierit 488 de copii. Au fost numai 38 de victime în mediul urban și era evident că virusul asasin putea să fie controlat în ceea ce privește agresivitatea. Era o mare victorie a medicilor după cea împotriva variolei, pojarul negru încă fiind prezent în România prin 10 cazuri, 9 în mediul rural. S-a reușit ca toate persoanele infectate să fie salvate.

Răzbunarea pojarului

Virusurile au un potențial ucigător deosebit și pot să lovească tocmai atunci când par înfrânte prin acțiunea medicilor epidemiologi și a statelor. Părea să fie în regres în 1932 în comparație cu 1931, dar a venit valul de infecții din 1933. Au fost 33.143 de contaminări și s-a ajuns la 817 decese. Autoritățile au privit neputincioase cum în mediul rural au fost 676 de cazuri mortale. Populația nu avea acces la tratamente și nici nu exista o cultură serioasă a izolării persoanelor contaminate. Femeile se vizitau des pentru a sta de vorbă chiar dacă existau bolnavi în casa gazdei. Orice eroare de atitudine era crunt pedepsită de particulele infecțioase.

Sursă imagine:Wikimedia Commons

Nr. 506 25 de vizualizări

Limesul ucrainean și ciocnirea civilizațiilor

Europa părea după 1991 un spațiu în care noțiunea de război începea să fie uitată și astfel s-a renunțat la noțiunea de mobilizare generală în favoarea armatei de profesioniști ce puteau să primească tehnică de luptă de calitate superioară. Lumea linișt...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 21 Februarie 2024

Nr. 772 30 de vizualizări

Bombardamentul de la Nagasaki

La data de 9 august 1945, la doar trei zile de la atacul nuclear asupra orașului Hiroshima, Statele Unite Ale Americii au decis să lanseze o nouă bombă asupra Japoniei. Ținta inițială a fost reprezentată de orașul Kokura, unde se regăsea arsenal de răzb...

Paula Andreea Nicolae 9 August 2024

Nr. 960 29 de vizualizări

Revoluția din decembrie 1989 și masacrarea românilor

Regimul politic instaurat de Nicolae Ceaușescu părea să fie veșnic după ce reușise performanța să țină populația fără pâine, carne, energie electrică și căldură. A fost o politică de lagăr comunist în adevăratul sens al cuvântului. Valul schimbării a lo...

Ionel-Claudiu Dumitrescu 23 Decembrie 2024