Anul 1935 s-a scurs tot cu zvonuri despre pericolul apariției unui nou război la scară mare între puterile industriale ale lumii și circulau informații despre dotarea armatelor. Sociologul român Mircea Vulcănescu urmărea cu atenție ceea ce se petrecea pe plan mondial și publica articole și comunicări deosebit de detaliate și pline de învățăminte. Un material din data de 7 martie 1935 oferea date despre noua mașină ce domina câmpurile de luptă și se ajungea la concluzia că tancurile cu mase și destinații diferite sunt capabile să străpungă orice poziție fortificată de om, se subînțelege că împreună cu celelalte categorii de armă. Autorul remarca faptul că au explodat comenzile de blindate începând cu anul 1928, dar n-a făcut legătura cu înrăutățirea nivelului de trai și cu afectarea mediului de afaceri, ceea ce se numește astăzi Marea Criză Economică.
Mai interesante sunt datele despre efectivele noii specii invazive și autorul ajungea la concluzia că pe primul loc se află Franța cu cele 4.000 de tancuri anunțate internațional. Era urmată de Uniunea Sovietică prin cele 3.500 de mașini de luptă șenilate și dotate cu tunuri. Mult în spate se afla SUA prin cele numai 1.000 de unități, dar se știe că Washingtonul punea accent pe dezvoltarea forțelor navale și nu era interesat de masele de tancuri, ceea ce ar fi însemnat o politică de cuceriri terestre. Iosif Stalin era obsedat de secretele militare și a reușit să nu lase în afară prea multe informații. Industria sovietică funcționa din plin și permanent apăreau noi unități de tancuri. Documentele descoperite de cercetători ruși curajoși prin fostele arhive sovietice confirmă faptul că savantul român avea ceva dreptate. Uniunea Sovietică avea 3.556 de tancuri la începutul anului 1935. Se poate spune că sursele occidentale la care a apelat și Mircea Vulcănescu erau perfect informate și au trecut de barierele ridicate de serviciul secret sovietic. Greșit! Aceasta a fost producția numai din anul 1934 și erau incluse aici 1.089 de BT-5, tanc perfect conceput pentru ofensive în adâncimea dispozitivului inamic. Kremlinul juca tare, dar a păstrat taina asupra puterii militare până-n august 1939. Atunci s-a dat la o parte cortina secretului și șenilele au început să strivească vieți și destine.
Sursă imagine:Wikimedia Commons