Dezvoltarea economică a unui stat este direct proporțională cu numărul de locuitori și cu resursele naturale de care dispune în adâncuri. Prelucrarea acestora generează mărfuri utile pentru comerț, dar fabricile pot produce și armament ce are preț bun pe piața internă și la export. Aceste condiții au fost întrunite în Rusia, stat care în epoca țarilor a dezvoltat mari arsenale în orașele definite de importanță strategică și aflate aproape de liniile de cale ferată sau de marile cursuri de apă. Centrul de putere de la Moscova a devenit un generator de războaie în numele ideologiei comuniste sau al poftei de cucerire. Cum infanteristul se deplasează lent prin marșuri, Iosif Stalin a fost convins de către colaboratori că mașinile pe șenile pot trece peste orice fel de teren și, în plus, viteza pe șosele era satisfăcătoare. Era chiar o încântare faptul că guvernele capitaliste investeau în drumuri și poduri de calitate.
Dezvoltarea industriei sovietice s-a făcut în jurul armamentului și tancul era vârful de lance al Armatei Roșii și apoi al Armatei Sovietice. Mașina poate să pară obișnuită pentru un om ce nu este obișnuit cu domeniul militar, dar solicită întreaga economie prin produsele speciale necesare asamblării. Trebuie să fie produs oțel special pentru blindaj, aliaje speciale pentru tun, grupuri energetice performante, instrumente optice și muniții speciale. N-au fost probleme cu finanțarea și, dacă a vrut Kremlinul, s-a făcut în cantități impresionante. Valurile de asalt din Al Doilea Război Mondial au apărut și pe Frontul din Ucraina începând cu modelul T-54, util ca o artilerie mobilă și mai puțin în lupta cu blindatele grele. Militarii ruși au avut parte de surprize neplăcute, partea ucraineană fiind bine aprovizionată cu rachete antitanc și drone. Au fost distruse în mod sigur, în conformitate cu datele oferite de analiștii de la oryxspioenkop.com, 7.337 de mașini de luptă blindate, tancurile fiind în număr de 2.334 de exemplare din toate modelele. Acestea sunt numai pierderile ce pot fi probate prin imagini video verificate. Aceasta a fost situația până la 21 septembrie 2024. Partea ucraineană consideră că masacrul în rândurile monștrilor de oțel are o amploare și mai mare.
Moscova a profitat de ocazie să utilizeze rezervele din epoca sovietică și a rezultat un măcel în rândurile modelelor T-62, T-64, T-72 si T-80. Cum acestea s-au dovedit vulnerabile, au fost trimise unități dotate cu T-90, dar nici acestea n-au fost invulnerabile. Au fost pierdute deja 60 de exemplare din varianta M, modernizată. România are fix 0 blindate principale de luptă care să fie comparabile cu cele trimise spre distrugere. Fiecare din cele 27 de exemplare de tip T-90A avea o masă de 46,5 tone.
Tancul este definit ca un vehicul rezistent la atacuri cu tot felul de proiectile, dar realitatea a demonstrat că poate să fie vulnerabil la loviturile lansate din lateral și din spate, infanteriștii fiind un pericol mortal. Au fost dezvoltate serii de mașini blindate pentru transportarea militarilor care să neutralizeze pericolele apropiate și aceștia urmau să fie sprijiniți de tirul armamentului conceput special în acest scop. Uniunea Sovietică și apoi Rusia au dezvoltat serii mari de vehicule definite pe scurt drept BMP. Au fost transformate în opere de artă modernă 265 de exemplare din varianta BMP-3. Au fost trimise drept întărire exemplare din modelul livrat începând din 2020, dar nici aceste mașini noi n-au rezistat la presiunea explozibililor și 22 de exemplare au fost deja pierdute. Industria Rusiei se pregătea să înlocuiască tehnica veche, dar Ucraina aspiră noi și noi valuri de blindate. Acum fabricile sunt obligate să înlocuiască tot ceea ce se pierde și chiar să realizeze ceva în plus pentru a avea superioritate numerică.
Mașinile de luptă ale infanteriei sunt costisitoare și mai ieftine sunt transportoarele blindate amfibii. Putând să traverseze orice curs de apă și terenuri dificile, mașinile aduc infanteria în mod rapid până la locul de luptă și chiar oferă sprijin cu ajutorul mitralierelor de la bord. Sunt mai vulnerabile la foc inamic și s-a văzut punctul slab în timpul confruntărilor din actualul război. Au fost identificate cu certitudine 512 de BTR-82 A(M) scoase definitiv din luptă.
Dacă pozițiile defensive sunt intacte, blindatele au fost întotdeauna vulnerabile chiar în fața unor legături de grenade sau a sticlelor incendiare și se impune aducerea tunurilor cât mai aproape de centrele de rezistență și Rusia a fost statul care a dezvoltat o puternică artilerie autopropulsată, mai costisitoare decât cea clasică de vreo patru ori. Cum trupele ruse trebuie să fie cele mai agresive din lume, au fost aduse din belșug autotunuri și cele mai bune sunt cele din modelul Msta-S de calibrul 152 mm. Au fost dezasamblate 166 de exemplare moștenite din epoca sovietică. Se adaugă alte 29 din varianta SM2, îmbunătățite cu ultimele cuceriri ale tehnicii militare. Obuzierele autopropulsate sunt deosebit de costisitoare și România nu are încă vreun exemplar comparabil cu ceea ce trimite Moscova pe front pentru a obține supremația tactică și strategică pe Frontul ucrainean. Proiectilele de calibrul 152 mm sunt capabile să spulbere fortificațiile de campanie, dar militarii ruși au considerat că este prea puțin și au deplasat modelul Pion cu o gură de foc de calibrul 203 mm. A devenit o pradă favorită a luptătorilor ucraineni și 22 de exemplare sunt deja bune de trimis la furnal. În aceeași situație se află 50 de lansatoare de bombe de tip Tyulpan. Acestea sunt chiar mai periculoase pentru inamici din cauză că proiectilele lansate pe o traiectorie curbă au o mare încărcătură de explozibil. Loviturile pot avea 130 kg, dar cele noi au masa de 228 kg.
Sunt numai câteva exemple din ceea ce a pierdut Rusia în războiul pe care l-a provocat începând din 24 februarie 2022 și pe care conducerea de la Kremlin îl dorea de multă vreme. Zilnic trebuie să fie scoase din depozite și modernizate mașini vechi precum BTR-50, dar se simte nevoia să fie aduse și exemplare noi, adaptate cerințelor unui conflict în care contează calitatea echipamentelor. Conflictul nimicește cu o viteză uimitoare oameni, mașini, muniții și fonduri, dar nimic nu contează în ochii Moscovei. Se vorbește doar de slava Rusiei.
Problema este că economia poate să suporte numai o parte a cheltuielilor militare și acum este un salt uluitor de la cele 147 de tancuri distruse în Afganistan la cele 2.334 pierdute în Ucraina. Spre deosebire de luptele din munți, cele din Ucraina implică armamentul greu care este un coșmar din punct de vedere financiar. Numai un tanc poate să ia în rezervoare peste 1.000 de litri de motorină în timp ce rusul de rând privește cu îngrijorare suma ce rezultă la un plin la pompă.
Sursă imagine: Wikimedia Commons