Ziua de 8 mai 1921 a fost considerată drept data de început a activității PCdR și s-a dezvoltat o întreagă mitologie în jurul partidului unic. Această grupare de extrema stângă trebuia să aducă eliminarea clasei exploatațiilor și formarea unei lumi noi fericite. Iluziile oferite maselor prind mulți naivi în plasele grupărilor formate din cei ce doresc să ajungă și să se mențină la putere cu orice preț.
Problema este că partidul apărut în Florar nu avea vreo legătură cu neamul românesc și cu minoritățile ce locuiau la nord de Dunăre. Oamenii pot crede că grupările de stânga sunt pozitive în istorie, dar aceasta este o iluzie mereu vândută pentru înșelarea celor ce trebuie să muncească și să moară pentru escrocii ce doreau cu orice preț să fie stăpâni de sclavi în numele libertății. Litera cea mică din denumire a fost omisă în multe publicații, dar denumirea corectă era de Partidul Comunist din România și prescurtarea trebuia să fie în mod obligatoriu PCdR. Ce semnificație poate să aibă o literă micuță? Chiar dacă părea nesemnificativă, reprezenta esența noii formațiuni. Partidul comunist era o parte a Cominternului, o organizație politică menită să răspândească otrava ideologică la nivel planetar și era reprezentanta intereselor Moscovei. Avea drept menire numai să submineze lumea capitalistă prin atentate, sabotaje, greve și spionaj. Orice comunist ajungea să fie un agent al C.E.K.A, temuta poliție secretă a bolșevicilor, cea care și-a schimbat în timp denumirea până la K.G.B.
Gruparea din România nu putea să facă excepție de la regulă și a fost doar o agentură a unui stat agresiv și criminal. Era dominat de minoritari ce nu doreau fericirea românilor și din străini trimiși de Moscova. Un oarecare Nicolae Ceaușescu a intrat în partid și aparatul de propagandă a subliniat mereu eroismul viitorului conducător în lupta pentru fericirea poporului. Dacă se face însă o comparație mică, se va constata imediat că-n 1933 în Uniunea Sovietică înfloreau lagărele de concentrare și exterminare. Acestea încă nu erau organizate în Germania nazistă, dar Moscova avea legiuni întregi de doritori să devină călăi ai neamurilor. Nicolae Ceaușescu n-a fost vreodată patriot, ci a fost un internaționalist feroce, dovadă stând și călătoriile costisitoare pe toate meridianele planetei. A devenit agent al unei puteri străine în perioada în care o foamete cumplită secera milioane de locuitori ai lagărului socialist în timp ce Armata Roșie era pregătită să invadeze popoarele vecine.
Organizația politică a făcut totul pentru subminarea României Mari și de la 6 martie 1945 a început în mod oficial introducerea politicilor de exterminare după model stalinist și lagărele de concentrare și închisorile au înflorit peste tot în țară. Cu cât era omul mai nemernic și nepregătit intelectual, cu atât era mai rapid promovat în aparatul de stat și de partid.
Comunismul a însemnat o ideologie bazată pe ură și iluzii concentrate în jurul ideii de egalitate. Este o absurditate absolută să se creadă că oamenii doresc egalitate și eliminarea averii personale. Secolul al XX-lea a fost plin de falși profeți ce promovau lupta împotriva lumii vechi, a religiei, dar promovau un comportament similar fanaticilor de odinioară.
Partidele comuniste n-au adus vreodată ceva util pentru societate și ceea ce părea pozitiv se făcea pentru a ține în viață masa de sclavi necesari pentru revoluția mondială. Trebuia să fie un măcel planetar fără precedent și acesta a început să fie realizat începând din octombrie 1917 și a început prăpădul în septembrie 1939 în colaborare cu nazismul.
Partidul Comunist Român a intrat în creierul românilor cu această denumire, dar a rămas PCdR până la prăbușirea din 1989. Oare câte crime au fost făcute de cei vânduți străinilor și care se bucurau să fie stăpâni de sclavi? Arhivele încă n-au fost suficient cercetate și praful uitării a ascuns multe dezastre săvârșite de cei ce ziceau că sunt patrioți și luau pâinea de la gura oamenilor.
Sursă imagine: Evenimentul Istoric