România Mare trebuia să recupereze rapid ceea ce s-a distrus prin participarea la ostilitățile din cadrul Primului Război Mondial și, cum industria nu putea să asigure cantitățile de mărfuri necesare procesului de modernizare, s-a apelat la soluția importurilor masive.
Au fost cumpărate în anul 1922 583.688 t de bunuri agricole și industriale, o cantitate mai redusă în raport cu cea din 1921 deoarece agricultura începea să acopere necesarul de alimente după dezastrul provocat de armata germană, cea deosebit de pricepută în exploatarea terenurilor fertile.
Patronii și clienții români rămâneau deosebit de interesați de tehnica străină de calitate superioară și au fost importate 58.062 t de mașini, aparate și motoare. Se tindea la renunțarea la forța oamenilor și a animalelor în favoarea puterii motoarelor din ce în ce mai perfecționate, mai ales că se făcea și trecerea de la combustibilul solid la cel lichid. Era o epocă de schimbări rapide în tehnologie și România era un adevărat burete ce absorbea mijloace motorizate. Nu erau fonduri suficiente pentru a satisface obsesia pentru punerea afacerilor pe roți. Se realiza o transformare și la nivelul materialelor utilizate în economie, fierul fiind din ce în ce mai utilizat în industrie și construcții. Lemnul nu mai era la modă, dar mai era folosit deoarece era mult mai ieftin și ușor de găsit aproape de localități. Au sosit 251.646 t de fier și produse din metalul dur și rezistent.
România Mare evolua de la statutul de stat agrar spre cel de agrar-industrial și viteza era sporită prin aducerea de motoare și mașini.
Sursă imagine: Oradea în Imagini
