Conducerea de la Kremlin a avut întotdeauna o părere proastă despre ucraineni în raport cu talentele militare ale populației ruse, un fel de rasă superioară în cadrul vastului imperiu. A fost normal să se aștepte la o victorie rapidă în urma trecerii frontierei la 24 februarie 2022, dar tancurile și avioanele au întâmpinat o rezistență înverșunată și trupele de la Porțile Kievului au fost obligate să se retragă. S-a ajuns la un război de uzură ce pare fără de sfârșit.
Partea rusă nu anunță numărul de victime, dar pasionații de la Mediazona au identificat deja 247.875 de victime sigure până la data de 7 septembrie 2026. Nu pare să fie mult, dar Rusia cunoaște un proces de declin demografic accelerat și orice om era interesant pentru viața comunităților și susținerea economiei.
Informațiile noi din mediul virtual au indicat o creștere a numărului de dispăruți din regiunile asiatice ale vastei federații, adică tocmai cele care sufereau de un deficit cumplit de locuitori.
Mâna lungă a recrutorilor a fost deosebit de activă și în partea europeană, cea în care densitatea este mult mai ridicată. Cele mai multe victime au fost identificate ca fiind din Bașchiria și totalul a crescut până la 10.728 de persoane în uniformă. Răul urcă și spre Moscova, dar se pare că este o zonă locuită de ruși pe care statul o ocrotește cât de cât. Capitala și leagănul istoric al Rusiei dau mai puțini decedați decât pustiurile asiatice. Smolensk abia a ajuns la 1.173 de militari deveniți eroi, dar pare să fie o rezervă în cazul unui conflict cu NATO. Zona buriată a atins cota de 5.137 de morți. Dacă se face o raportare și la numărul de locuitori, iese imediat la lumină politica de golire demografică a regiunilor îndepărtate. Rusia a ajuns cam în situația Romei antice, imperiul fiind obligat să mizeze pe provinciali și chiar pe străini, aliați sau mercenari.
Gândirea strategică rusă nu ține cont de numărul de oamenii trecuți în altă lume, ci câmpul de luptă din Ucraina este văzut drept un uriaș poligon unde sunt testate în condiții reale arme și tactici de luptă. Este o școală utilă în vederea formării de experți. Viața omului nu valorează nici măcar cât o ceapă degerată în statele totalitare.
Teoria se confirmă în anumite unități administrativ-teritoriale, cele care autorități deosebit de interesate să găsească mercenari și voluntari pentru front. Bașchiria iese în relief și este urmată de Tatarstan cu 9.390 de cazuri. Densitatea medie a populației era de numai 8,5 locuitori pe kilometrul pătrat, dar acum s-a redus semnificativ, mai ales că este în scădere naturală întreaga populație a vastei federații. Locul al treilea în topul sângeros revine regiunii Yekaterinburg (Sverdlovsk) cu un total de 8.391 de suflete. Foarte agresivi au fost și funcționării din regiunile Kuban și Stavropol. Prima zonă a rămas fără 7.417 bărbați și a doua are lipsă 6.279, ceea ce înseamnă deosebit de mult în raport cu spațiile învecinate. Cecenia, care se lăuda cu războinici hotărâți să moară pe limesul ucrainean, are înregistrați numai 552 de dornici de slavă. Disperarea pentru afirmare este deosebit de mare printre recrutori și în regiunea Penza erau vânați bărbați pe stradă, numărul victimelor fiind deja de 2.590.
Comisiile de recrutare sunt incantate că timpul trece și tinerii ajung să fie de vârsta mobilizării. Deja 6.352 n-au mai apucat 21 de ani și timpul trece și macină fără îndurare. Alți 13.526 au căzut la datorie între 21 și 23 de ani, ceea ce echivalează cu o divizie de infanterie sau echivalentul unui întreg județ din România fără urmă de bărbați.
Liderii de la Moscova, puși într-o situație dificilă din cauză că societatea nu este dornică de război, au început să facă un export de idei și au atras mercenari străini, utili drept carne de tun, și cel puțin 969 nu mai sunt printre cei vii. Nu este cunoscut ce s-a întâmplat cu luptătorii din Coreea de Nord. Bilanțul rămâne secret. La fel este și cel referitor la totalul obținut din rândurile locuitorilor din Donbas.
Actuala conducere de la Kremlin pare hotărâtă să desfășoare în continuare ostilități de amploare în regiunile estice ale Ucrainei, cele pe care le-ar vrea și colonizare în vederea exploatării resurselor acaparate. Problema este că populația neînlocuită natural scade de la o zi la alta cam în toate unitățile administrativ – teritoriale și astfel nu este o soluție fericită să fie mișcați locuitorii existenți.
Informațiile de până la 7 septembrie 2026 indică menținerea unui proces de scurgere a energiei vii din cauză că nu se poate face o mobilizare generală și nici industria nu este capabilă să mențină ritmuri înalte de înarmare. Planul Moscovei a fost tocmai cel de cucerire de orașe industriale, dar a reușit performanța să ocupe centre urbane făcute praf și pulbere , costurile materiale și umane fiind șocante.
Populația Rusiei a părut mare în ochii oamenilor prin existența unor concentrări de tip Moscova și Sankt Petersburg, dar războiul cu Ucraina vine să scoată la lumină vulnerabilități demografice uriașe. Localitățile mici aveau un număr limitat de bărbați în putere și acum există un deficit în creștere de la o zi la alta. Se formează peste tot un deșert demografic în care rămân insule precum marile orașe. Cum se știe că populația urbană nu este dornică de mulți copii, declinul demografic este accelerat, totul trecând prin fazele de feminizare și îmbătrânire.
Moscova poate să obțină victorii militare și slavă, dar întreaga federație este măcinată pe limesul ucrainean. Cum nu se găsesc nici patru bărbați pe unitatea de suprafață, Rusia se golește rapid de oameni buni de muncă, ceea ce înseamnă că în viitor o să fie o invazie dinspre Asia Centrală.
Conducătorii n-au urmă de logică în creier și se consideră pătrunși de o inspirație superioară, poate chiar divină. Războiul merge înainte și nu contează consecințele.
Sursă imagine: Pexels