Dacă Primul Război Mondial s-a încheiat în anul 1918, atunci a început Gripa spaniolă, o epidemie despre care se spune că a secerat chiar și 100 de milioane de oameni până când a dispărut prin 1920. Virusul gripal care a provocat dezastrul sanitar ar fi dus la o obișnuire a sistemului imunitar și astfel n-a mai găsit suficiente victime pentru înmulțire și transformare în variante și mai virulente. Specialiștii au ajuns la concluzia că a fost o tulpină aviară, dar există și teoria că ar fi fost una transmisă de la suide. Încă mai sunt dezbateri în mediul științific, dar asasinul este sigur virusul gripal. Mediul virtual este plin de articole și de discuții, dar parcă această repetiție indică o limitare intelectuală și nu se mai caută și altceva. Omul trebuie întotdeauna să facă intense cercetări pentru a afla noi și noi informații.
Populația din România Mare avea încă o rată ridicată de decese și o categorie din statistici era alocată bolilor pulmonare. Frigul, alcoolul și fumatul generau probleme sociale deosebite, dar lipsa de educație sanitară favoriza în mod deosebit infecțiile, mai ales că oamenii locuiau înghesuiți din cauza sărăciei sau a stilului de viață tradițional. Era o ocazie perfectă pentru diferitele pneumonii să secere în masă și numai în 1934 au fost 55.051 de cazuri identificate. Aici era ascuns și asasinul care lovise în anul 1918 și care n-a dispărut vreodată. Mycoplasma pneumoniae s-a numit mai târziu și nu putea să fie văzută la microscopul optic, cel electronic abia făcând primii pași în perioada interbelică. A făcut ravagii în mediul rural, acolo unde oamenii erau concentrați în case cu camere mici. Au fost 48.659 de victime, ceea ce era mai mult decât populația orașului Sibiu la recensământul din 1930.
Agentul patogen ce se află la limita dintre virusuri și bacterii a făcut prăpăd printre oameni înainte și după 1918, dar a fost ascuns în spatele unor agenți virali mai celebri prin denumire.
Sursă imagine: Wikimedia Commons