Anul 1963 putea să rămână unul ușor de uitat în istoria marii puteri democratice, dar pe 22 noiembrie s-a produs atentatul din orașul Dallas. Ținta a fost președintele J. F. Kennedy și acesta a fost atins în mașină decapotabilă de un trăgător izolat și cu unele probleme psihice, Oswald rămânând în istorie ca asasin. A fost redus rapid la tăcere printr-un alt asasinat și apoi Comisia Warren a hotărât că a fost unicul vinovat fără legături cu Cuba și Uniunea Sovietică, așa cum s-a schițat în unele interpretări de epocă. Reprezentanții Kremlinului au făcut totul pentru a sublinia că au făcut multe nenorociri, dar pe aceasta n-au reușit-o.
Au trecut peste șase decenii de la evenimentele sângeroase și există multiple interpretări despre ceea ce s-a întâmplat în ziua de 22 noiembrie. Dacă nu se acceptă varianta oficială, se consideră că istoricul respectiv este adeptul teoriei conspirației și opera lui nu mai are valoare.
Comisia Warren a considerat că s-a tras împotriva președintelui cu o pușcă de tip Carcano de origine italiană și care a fost declarată foarte precisă. Adevărul este contrar celor afirmate de specialiști. Regimul fascist a susținut că face totul pentru poporul italian și că va realiza o adevărată revoluție în economie și știință, dar armata italiană a fost trimisă pe front având puști de calibrul 6,5 mm și cu încărcare manuală. Era cea mai slabă dotare la nivel de mare putere, dar chiar și armata română dispunea de muniție puternică și precisă de calibrul 7,92 mm. Modelul italian era considerat depășit complet încă din prima conflagrație mondială, dar regimul fascist n-a considerată necesară schimbarea armei de masă. Arma Carcano folosită în atentat n-a fost realizată pentru tir de precizie, ci trebuia să realizeze un foc de baraj în urma tirului executat de mulțimi de pușcași.
Pușca lui Oswald a rămas drept instrumentul asasinatului și se păstrează pentru viitoare anchete. Mai pot fi realizate multe interpretări. S-a scris că au fost găsite pe armă amprentele lui Oswald, dar acestea ar fi fost normal să existe din moment ce era proprietar. Autorul a dus gura de foc la etaj, și-a amenajat un loc de tragere și apoi a plecat fără să se grăbească și fără să ascundă corpul delict. Chiar dacă Oswald ar fi avut mintea tulburată de vreo boală psihică, ar fi știut că amprentele de pe pușcă și arma în sine i-ar fi condus pe polițiști la domiciliul personal.
Autoritățile au comis numeroase stângăcii în timpul cercetărilor. Nu s-a dorit efectuarea unei autopsii în spitalul din Dallas, ci corpul a fost luat și dus la un spital al US Navy. Să zicem că s-a dorit să fie efectuată de către medici experimentați și astfel să nu existe comentarii și controverse despre evenimentul sângeros din 22 noiembrie 1963. Problema este că raportul publicat este destul de vag și este lipsit de radiografii și fotografii efectuate înainte și în timpul cercetării trupului președintelui. Au fost înlocuite cu unele desene, dar acestea ar fi fost utile prin secolul al XVIII-lea și-n primele decenii ale celui următor. Cercurile de putere de la Washington aveau ceva de acoperit, cel puțin din punct de vedere political corect. Au apărut ceva imagini, dar nu sunt clare.
Toate semnele de întrebare ar fi dispărut dacă ar fi fost chemat să depună mărturie cel mai important martor și care n-ar fi putut să mintă. Este disponibil în orice moment, dar autoritățile au găsit o nouă scuză puerilă și astfel enigmele rămân. Au un rol benefic prin apariția de filme și documentare cu succes la public și cu încasări record. Martorul fundamental este chiar președintele JFK, mortul fiind dușmanul principal a tot ceea ce s-a scris până acum. Scheletul celui lovit fatal de gloanțe în 22 noiembrie 1963 se află intr-un cavou, dar nu poate să fie analizat de către criminaliști din cauză că familia nu dorește deschiderea mormântului din motive religioase. Scuza autorităților este pur și simplu puerilă din moment ce s-a dat drumul unei bombe nucleare care a ras un oraș întreg cu copii și femei cu tot. Hiroshima a intrat în istorie ca fiind primul oraș nimicit prin bomba atomică. N-a fost suficient și a mai fost pulverizat un centru urban din Japonia. Scheletul lui JFK ar avea o urmă de glonț la nivelul unei vertebre care ar fi fost chiar fracturată. Așa rezultă din ceea ce se știe până astăzi. Specialiștii de astăzi au la dispoziție aparatură cu caracteristici superioare celei din 1963 și pot emite concluzii chiar și din urmele de metal de pe os. Craniul președintelui a fost grav afectat de un singur glonț și acest aspect nu poate să fie contestat. Criminaliștii ar putea să determine traiectoria glonțul tras de Oswald. Dacă ar fi tras de acesta, s-ar pune rapid capăt oricăror speculații. Ar fi o mare problemă dacă analizele științifice ar arăta altceva și teoria glonțului unic sau magic.
Autoritățile de la Washington au fost poate dornice să limiteze impactul emoțional din zilele și lunile apropiate de evenimentul tragic. Comisia Warren ar fi putut să analizeze un timp mai îndelungat și cu toate probele, inclusiv analizarea scheletului președintelui. Ascunderea timp de peste șase decenii a probelor a dus la distrugerea încrederii în corectitudinea cercurilor de putere, cele dornice să ascundă fapte îngrozitoare și minciunile spuse până acum ar afecta în mod absolut imaginea celor două partide de guvernământ. Se spune că adevărul este specific democrației și apariția unor minciuni oficiale ar distruge imaginea celor două grupări politice care au ajuns la putere. Unele documente au fost publicate cu picătura, parcă cu grijă să nu apară valuri mari în societate.
Sursă imagine: Wikipedia