Al Doilea Război Mondial a început oficial la 1 septembrie 1939 prin atacul german asupra Poloniei. Berlinul a fost vinovat de nenorocirea planetară și, implicit, toate statele aliate cu puterea dominantă a Europei. România a atacat Uniunea Sovietică la 22 iunie 1941 și a devenit un stat agresor din tabăra fascistă și imperialistă, ceea ce a dus la plata a imense datorii de război cel puțin până-n decembrie 1989. Iosif Stalin a avut grijă să transforme țara din Carpați într-un imens lagăr de concentrare în care populația să fie permanent în categoria de sclav ideologic.
Istoria a fost scrisă de cei care erau plătiți de statul totalitar și a fost prezentată astfel încât să fie pe gustul celor aflați temporar în funcții înalte și care distribuia bani și titluri universitare. Era o cumplită bătălie pentru ascensiune socială cu un efort cât mai mic. Lipsa de caracter trebuia să fie trăsătura specifică omului de tip nou. Repetarea la infinit a tezei cu agresiunea românească devine în mod automat suspectă și orice cititor pasionat de studierea evenimentelor din iunie 1941 trebuie să se întrebe cu ce se ocupa Armata Roșie dincolo de Prut. Era puțină, dezarmată și lipsită de informații despre pregătirile și planurile forțelor inamice?
Aviata sovietică era numeroasă și agresivă în colțul românesc al vântului lagăr roșu și în ziua de 2 iunie 1941 trei avioane sovietice au trecut Prutul într-o misiune de recunoaștere, dar se poate spune că la vitezele din aer se mai întâmplă erori de navigație. Se putea și mai mult. Trei avioane sovietice au atac deasupra Dobrogei un aparat tip Hurricane din dotarea FARR. Era un gest care deja putea să fie catalogat drept declarație de război, dar conducerea de la București nu avea cum să acționeze singură împotriva unui inamic copleșitor din punct de vedere numeric și tehnic.
Să se presupună că au fost niște incidente locale din partea unor piloți nepricepuți sau mai agresivi din cauza tinereții. Să nu se uite cine domnea din umbra bolilor Kremlinului și orice gest greșit se putea lăsa cu o execuție sau cu o trimitere în lagăr. Istoricul Valeriu Avram, deosebit de documentat în domeniul aviației, a mai găsit prin arhive informații despre activitatea forțelor sovietice în ziua de 21 iunie 1941. Bombardiere cu stele roșii au pătruns în spațiul aerian al României și au atacat cu bombe ținte din preajma orașelor Iași, Huși, Vaslui și Roman. Nu se mai poate discuta de erori de pilotaj, ci erau semne clare că Moscova se pregătea să ocupe România în numele ideii de revoluție mondială.
Autorul Valeriu Avram n-a mers până la capăt cu interpretarea datelor oferite de arhivele uitate de o societate mereu grăbită să alerge după prosperitate. Atacurile aeriene declanșate în adâncimea teritoriului românesc și în mai multe locuri începând cu orele 16 din ziua de 21 iunie 1941 pot fi considerate drept act de război și începutul ostilităților de pe Frontul de Est. Se știe că pretextul atacării Finlandei în 30 noiembrie 1939 a fost reprezentat de un tir cu proiectile de tun spre un sat sovietic. Istoricul român amintește chiar de mitralierea unor sate românești în iunie 1941, dar n-a precizat data atacului cu arme automate. Și acestea pot fi considerate suficiente pentru declanșarea ostilităților printr-o declarație de război. Sovieticii căutau focul cu orice preț.
Bombardamentele sovietice mai demonstrat ceva: n-a existat surprinderea de care vorbeau istoricii din lagărul comunist. O altă legendă care cade este cea despre încrederea avută de Stalin în cuvântul lui Hitler dat pe renumitele documente de neagresiune. O altă minciună sovietică destrămată precum o perdea de fum este cea referitoare la frica lui Stalin de forțele germane și că n-au fost făcute pregătiri pentru oprirea invaziei. Greșit! Trupele sovietice erau amplasate ofensiv, prea aproape de graniță, și au fost surprinse de atacul german în situații în care nu se puteau apăra și de aici au rezultat pierderile cumplite din vara anului 1941.
Uniunea Sovietică a început războiul la 21 iunie 1941. A tot atacat și ocupat statele vecine până când a avut surpriza neplăcută să primească o ripostă teribilă din partea inamicului cu care a colaborat după 23 august 1939.
Sursă imagine: Google Arts & Culture