Liderul comunist de la Kremlin a preluat puterea deplină din 1927 și a trasat ideile principale pe care urmau să le îndeplinească locuitorii lagărului socialist. S-a trecut din 1927 la o industrializare forțată pentru a prinde din urmă lumea capitalistă, cea care trebuia să dispară. Au apărut multe fabrici și, implicit, locuri de muncă, dar nivelul de trai nu creștea. Dimpotrivă.
Situația era provocată de politicile sovietice de înarmare accelerată și Stalin nu lăsa ceva la voia întâmplării. A apărut din 1930 pistolul TT-30 pentru dotarea ofițerilor și a servanților de la mitraliere. Avea același tip de țeavă precum puștile de calibrul 7,62 mm în vederea simplificării producției de mare serie. A fost inventat și un nou cartuș care să fie deosebit de eficient în luptele apropiate. Se poate zice că n-au afectat micile bucăți metalice economia în plin avânt, dar aveau nevoie de fier, zinc, cupru, plumb și pulbere de propulsie. Erau mici, dar erau de-o lăcomie îngrozitoare.
Teoretic, pistolul nu necesită multă muniție, dar proiectanții lui Stalin gândeau mai departe și cartușele erau calculate să fie folosite în viitorul pistol-mitralieră cu care să fie înzestrate în primul rând detașamentele represive ale statului, forțele de grăniceri și unitățile speciale ale armatelor. Specialiștii în balistică au făcut calculele deosebite după un cartuș al firmei germane Mauser, dar au proiectat deosebit modelul sovietic pentru a se obține eficiență în țevile armelor automate. Testele s-au desfășurat intens în perioada de recesiune și a rezultat tehnică de luptă care n-a fost egalată de germani în ceea ce privește simplitatea și eficacitatea. Mai mult. Puteau fi asamblate în serii nelimitate și cu economii de materiale. Nu se făcea însă ceva bun pentru locuitori, ci erau mai multe cantități de metale disponibile tot pentru industria militară.
Industria sovietică oferea trupelor modelul DP-28, o armă redutabilă și care putea să ofere tir foc cu foc, serii de câteva lovituri ochire și chiar rafale, dar acestea nu erau de dorit din cauză că puteau să ducă la distrugerea țevii. Era prea grea și consuma muniție puternică de calibrul 7,62 mm, ceea ce implica imobilizarea unor militari pe post de călători de încărcătoare. Era o limitare și s-a dorit o armă simplă, ușoară și fiabilă în câmp tactic. Cartușul de pistol era ideal în luptele apropiate, sub 200 m, și mult mai economic în ceea ce privește masa.
Lagărul comunist se lăuda cu producții record în orice domeniu, dar realizările erau făcute cu ajutorul deținuților din lagărele de muncă. Stalin pregătea economia în vederea creșterii bazei de materii prime și uzinele mecanice livrau deja armele individuale ce nu se devalorizau ușor. Uniunea Sovietică a fost motorul recesiunii mondiale și a atras energiile popoarelor către război și distrugere când Adolf Hitler nici nu exista ca lider al unui stat puternic.
Le vine greu istoricilor din întreaga lume să recunoască faptul că recesiunea a fost doar pentru cei de jos și a fost provocată și planificată de către politicienii ce știau că luarea resurselor de la populație este o soluție simplă în vederea pompării în industria cu destinație specială. Iosif Stalin se interesa care sunt rezultatele în domeniul industriei de armament ușor în vederea strângerii de guri de foc ce erau necesare înzestrării maselor de infanteriști. Războiul mare nu mai permite risipirea resurselor pe mărunțișuri ce pot genera scăderea cantităților de mașini grele. Masele de metal nu pot fi înmulțite precum pâinea și peștii și trebuie să existe acumulări din timp de ceea ce nu este perisabile.
Industrializarea forțată a început înainte de apariția fenomenelor recesiunii și au fost atrase produse speciale pentru economia lui Stalin. Uzinele mecanice erau adevărate găuri negre ce absorbeau metale și mașini și se plătea cu cereale, petrol și aur, ceea ce putea să afecteze anumite piețe de desfacere.
Pistolul TT-30 a fost răspândit în perioada interbelică și era apreciat pentru masa scăzută și puterea de foc. A fost utilizat în război și după încetarea ostilităților. Muniție se găsea din belșug.
Surse imagini: Picryl