Se tot spune prin paginile diferitelor publicații științifice sau de popularizare a istoriei că în perioada 1929-1933 a fost o cumplită recesiune economică, fenomen care a ținut până în 1939 prin consecințe și apoi a ajuns să evolueze într-un război mondial. Specialiști din întreaga lume au scris că economia nu mai funcționa și a fost normal să se prăbușească nivelul de trai. Sectorul construcțiilor a fost devastat și activitatea a fost practic oprită. Este un adevăr științific ce s-a răspândit până la nivelul manualelor școlare. Marea Criză Economică a devenit un termen de comparație cu alte perioade în care afacerile ar fi mers prost. Omenirea trebuia să fie convinsă de corectitudinea interpretărilor formulate de savanți respectați sau de jurnaliști renumiți.
Dacă sunt analizate datele publicate deja, se observ o evoluție foarte ciudată prin SUA: se construia în ritm nebun clădiri cât mai impresionante prin dimensiuni și calitatea materialelor. Există undeva în sud un oraș despre care se vorbește mai puțin și denumirea de Baton Rouge nu spune prea multe cititorului contemporan. Totuși, în 1930 a început munca de ridicare a unei clădiri cu rol legislativ și aceasta a fost deschisă oficial în anul 1932. Era un simbol al modernității și se deosebea complet de ceea ce era prin jur. Capitoliul din Louisiana impresiona prin forma de zgârie-nori și ajungea la 137 m, suficient pentru a influența și curenții de aer din zonă. A rămas și astăzi pe poziție fruntașă, locul al șaptelea în stat nefiind de neglijat și disprețuit. A fost prețuit la cinci milioane de dolari ai vremii, un autoturism nou și bun putând fi 500 de dolari. Constructorii americani se specializaseră în realizarea rapidă a imobilelor și doar unele interese politice au amânat ceremonia de inaugurare.
Gigantica și recea construcție în stil Art Deco a fost impresionantă pentru o zonă mai rurală a marii puteri industriale, dar reflecta o tendință de concentrare a instituțiilor într-un singur spațiu în vederea eliminării timpilor morți cu mișcarea documentelor prin tot orașul. Întreținerea mai multor clădiri însemna pierderea de bani și pentru instituțiile unui stat în care totul se reducea la dolari.
Se poate spune că o singură clădire nu schimba evoluția SUA și a planetei, deci teoria despre criză se confirmă. Greșit! Fața orașelor americane se schimba în ritm rapid și nu exista milă pentru construcțiile în stiluri vechi, considerate depășite și generatoare de pierderi. Un exemplu de economie a fost realizată de administrația orașului Seattle în perioada 1931-1933. S-a ridicat o clădire ce semăna cu un ziggurat și adăpostea nu mai puțin de 52 de instituții federale. Federal Office Building era un imobil care revoluționa stilul de folosire a materialelor și mult aluminiu a fost inclus pentru strălucire și durabilitate.
Orașele americane, fenomenul fiind însă universal, au fost schimbate în zilele zise de recesiune de nu mai erau de recunoscut de localnici. Poate să fie clasic exemplul dat de patronii Hotelului Waldorf-Astoria din New York. Era un colos faimos prin lux, dar nici înălțimea nu era de disprețuit. Cele două corpuri au avut înălțimi de 69 și 82 m, dar era prea puțin. Construcția părea demodată, chiar dacă data doar din 1893, și în 1929 a fost dărâmată. A fost ridicat un imobil impresionant în altă zonă a orașului și s-a ajuns la o înălțime de 191 m, deschiderea având loc în octombrie 1931.
Orașul New York nu dormea niciodată din cauză că toată populația dorea să acumuleze rapid capital și orice bucățică de teren trebuia valorificată prin ridicarea de zgârie-nori.
Imperiul industrial se transforma prin reciclarea construcțiilor și valorificarea terenurilor. Se producea un fenomen de concentrare a capitalurilor și nu exista milă pentru cei ce nu mai aveau dolari în conturi. Prăbușirea bursei în octombrie 1929 a dus la îndepărtarea speculanților de pe piață și firmele puternice și-au continuat expansiunea. Nu mai era prea mult loc pentru cei mici în luptă pentru resurse și piețe de desfacere. Zisa recesiune a fost epoca în care forța banului a acționat precum lama unui buldozer în economie.
Surse imagini:
Wikipedia
Historia de los Rascacielos de Nueva York