Un nou stat a apărut în urma Marii Uniri din 1918 si elitele economice ale epocii nu erau mulțumite cu ceea ce exista în țară la capitolul imobiliar. Erau dorite clădiri cât mai mari șl rezistente, materialele ieftine, precum chirpici, lemn și paie, fiind înlocuite cu cărămidă, beton și fier.
Pietrișul începea să fie materia primă căutată în albia râurilor pentru a se putea realiza betonul armat necesar pentru ridicarea clădirilor înalte. S-a început modest în anul 1921 cu o producție de numai 24.673 mc și era evident că potențialul financiar era încă modest după epuizarea adusă de războiul mondial. Cea mai mare producție a fost realizată în anul 1931, cel ce era inclus în epoca denumită Marea Criză Economică. Au fost trimiși clienților 233.042 mc de material și la un preț bun de aproape 14 milioane lei.
Vârful activității din balastiere a fost atins în anul 1938, perioadă de timp în care a fost extras un volum de 257.548 mc. Marfa a fost apreciată la 11,57 milioane de lei, sumă mai modestă decât cea din 1931. Prețurile la materialul greu erau realizate de către clienții din domeniul imobiliar și aceștia au reușit să-i învingă pe patronii din domeniul materialelor de construcție.
Marea Criză Economică a început în anul 1929 prin prăbușirea afacerilor la bursa din New York și apoi s-a extins în întreaga lume timp de un deceniu. Nici România nu putea să rămână ocolită de fenomenul ce era văzut ca un val nimicitor. Producția de pietriș a fost păstrată la valori superioare celei din anul 1926, atunci când era o perioadă de prosperitate economică, chiar de avânt în domeniul obținerii de venituri ridicate. Dacă au fost extrase din adâncuri volume care au urcat la 109.920 mc, în perioada zisă de recesiune s-a înregistrat un vârf de producție de 233.042 mc în 1931 și livrările n-au scăzut sub 113.852 mc, datele fiind din anul 1933. A fost consemnată numai producția din balastierele importante ale țării. România Mare devenea importantă atunci când era criză.
Munca salariaților din balastiere a fost deosebită chiar în epoca zisă de criză și clădirile din perioada interbelică încă există în orașele importante ale țării. Imobilele sunt vizibile dacă au scăpat de lama buldozerelor din comunista eră sau de cele trimise după 1989 din indicațiile patronilor interesați de obținerea de profit.
Sursă imagine: Techirghiol.com