Rusia a intrat în Primul Război Mondial împotriva Puterilor Centrale în vederea extinderii teritoriilor spre vest, mai ales Austro-Ungaria având caste teritorii locuite de slavi. S-ar fi îndeplinit un vis al conducătorilor ruși de distrugere a centrelor de putere vestice. Cum forțele germane erau dirijate spre Franța, diviziile țariste urmau să zdrobească corpurile de armată lăsate în acoperirea Prusiei Orientale și conflictul urma să se termine până la Crăciun. Evenimentele militare au evoluat surprinzător de rău și s-a ajuns la războiul de poziții, cel ce genera pierderi grele din cauza atacurilor frontale ce erau ordonate de ofițeri brutali.
Prelungirea ostilităților a dus la mari nemulțumiri provocate de lipsurile de pe piață și de dispariția celor dragi. Mișcarea comunistă condusă de către Vladimir Ilici Lenin a început să profite de situație și a promovat idei dragi celor de pe front, cuvintele pace și pământ făcând minuni în mijlocul maselor de țărani înarmați. Au început să apară fanatici ai mișcării, dar important era că unități întregi se puteau debanda în orice moment. Nici măcar trupele din Sankt Petersburg nu erau de încredere și liderii comuniști au început să facă pregătiri pentru preluarea puterii și oameni de încredere au preluat controlul asupra unor instituții importante. Au fost aduse și mitraliere care să poată executa foc asupra unor intersecții importante. Manevrele invizibile au dat rezultate și Palatul de Iarnă, sediul guvernului, a fost luat cu asalt, dar rezistența n-a fost pe măsura poveștilor din filmele realizate în perioada sovietică. Populația orașului s-a trezit pe 7 noiembrie 1917 sub un nou regim politic, încă neconsolidat, dar care dispunea de detașamente înarmate, suficient de puternice pentru a controla depozitele de armament din cele două orașe principale ale fostului imperiu. Au ajuns apoi stăpâne și pe fabricile producătoare de tunuri, mitraliere și puști. Regimul putea astfel să treacă la extinderea teritoriului ocupat de Armata Roșie.
S-a dezvoltat un adevărat cult în jurul evenimentelor din 7 noiembrie 1917 și erau mari parade militare în fiecare an. Propagandiștii au inventat o întreagă mitologie și data a rămas în amintirea milioanelor de oameni ce erau obligați să participe la uriașele demonstrații publice prin care regimul își prezenta puterea și simpatia de care se bucura din partea maselor populare.
Era un singur om care nu suporta evenimentele din noiembrie 1917 și, mai ales, îi ura pe cei care participaseră la organizarea și desfășurarea acțiunilor de preluare a puterii. Acel lider politic se numea Iosif Vissarionovici Stalin și acesta a făcut totul împotriva grupărilor care au răsturnat puterea.
Atitudinea celui care considera că are voință de fier a fost dominată de cruzime discretă și treptată. Lev Troțki era cel care se ocupase de pregătirea militară a evenimentelor și a pus bazele Armatei Roșii. A fost transformat în dușman al poporului și poliția politică a avut grijă să lichideze orice persoană acuzată de troțkism. A fost urmărit și asasinat tocmai în Mexic în ziua de 21 august 1940.
O altă persoană supravegheată pas cu pas a fost Vladimir Antonov - Ovseenko, bun matematician și jucător de șah. S-a ocupat de pregătirea din umbră a mișcărilor invizibile, cele care au asigurat succesul acțiunii. Stalin l-a considerat un inamic personal și a reușit să-l includă în listele de dușmani ai poporului, execuția având loc la 10 februarie 1938.
Dictatorul de la Kremlin a scris clar în ianuarie 1924 că toți comuniștii fac parte din armata lui Lenin și trebuia să existe o unitate de monolit. Nu se putea pune bază pe cei care trădaseră regimul țarist și apoi pe cel burghez. Prea pasionați de putere și conspirații, cei din anturajul lui Lenin nu erau de încredere și oricând puteau să formeze un complot care să destabilizeze sistemul politic și să ducă la dezintegrarea mișcării. Stalin a urmărit constant toate acțiunile liderilor bolșevici și cei care erau dornici de prea multă putere și nici nu aveau capacitate de muncă înverșunată pentru cauză erau îndepărtați pentru totdeauna.
Iosif Stalin a vrut să elimine cu orice preț toate persoanele care ar fi putut să provoace destabilizarea frontului Armatei Roșii prin decizii greșite și spirit rebel. Operațiunea a dat roade și Uniunea Sovietică nu s-a dezintegrat nici când a fost lovită cumplit de Wehrmacht.
Sursă imagine: Wikimedia Commons